10 Motive de îngrijorare legate de antigelul maşinii tale

10 Motive de îngrijorare legate de antigelul maşinii tale

Mulţi îl lasă să zacă în motor şi radiator cu anii, neştiind că trecerea timpului îi afectează proprietăţile. Vom intra în prima lună a iernii, iar cu fiecare zi ce avansăm în sezonul rece există riscul ca şoferii să suporte reparaţii extrem de costisitoare în lipsa antigelului cu punct de congelare adecvat.

De ce crapă motorul în lipsa antigelului?

Apa a stat dintotdeauna la baza sistemelor de răcire ale automobilelor, dar dacă iarna este utilizată singură, aceasta are efecte distrugătoare pentru motor. Cel mai grav lucru este faptul că apa solidifică la zero grade Celsius, mărindu-şi în acelaşi timp şi volumul, ceea ce determină spargerea blocului motor. Din acest motiv este necesară amestecarea cu o substanţă ce coboară punctul de îngheţ, mai precis antigelul.

Ce este antigelul?

De mulţi ani se utilizează substanţe pe bază de glicol etilenic şi aditivi care îndeplinesc diverse sarcini. Funcţia anticongelare variază în funcţie de concentraţie (se pleacă de la -12 grade Celsius cu 25% glicol şi restul apă, la -65 de grade C cu 70% antigel şi 30% apă.

Ce alte beneficii aduce antigelul introdus în motor şi radiator?

Pe lângă împiedicarea îngheţului fluidului de răcire, lichidele moderne au proprietăţi anticorozive (împiedică agresiunea fluidului asupra metalelor cu care vin în contact), antidepunere şi antispumă. Puterea antidepunere este necesară pentru a evita formarea depozitelor de calcar sau de altă natură care ar putea reduce schimbul termic şi astfel eficacitatea sistemului. Aceasta din urmă poate fi compromisă şi de formarea de spume provocate de circulaţia lichidului, ce se contracarează prin folosirea unor aditivi speciali.

Atenţie! Antigelul introdus trebuie să fie compatibil cu materialele din motorul maşinii tale!

Alegerea antigelului trebuie să se facă ţinând cont de materialele din care este fabricat motorul. Din acest motiv, casele constructoare afişează deseori caracteristicile specifice (la fel cum se întâmplă cu uleiul de motor) pe care antigelul trebuie să le satisfacă pentru a fi folosit fără a cauza avarii. În trecut, nu au lipsit situaţiile în care monoblocurile din aliaj uşor au fost supuse unei coroziuni iremediabile din cauza lichidelor de răcire inadecvate.

Antigelul îmbătrâneşte, pierzându-şi calităţile într-un interval de 2-3 ani !

Proprietăţile aditivilor tind să decadă în timp, făcând de obicei necesară înlocuirea lichidului la fiecare doi- maxim patru ani. Dacă aveţi deja antigel dar este mai vechi de doi ani, atunci acesta trebuie schimbat. Trecerea timpului afectează punctul de îngheţ al amestecului. Treptat, acesta îşi pierde din temperatura de îngheţ garantată şi astfel, circuitul de apă al motorului poate îngheţa, provocând daune importante. Atenţie la alegerea antigelului, pentru că trebuie să respecţi indicaţiile producătorului. Un amestec de substanţe nepotrivite poate distruge circuitul şi pompa de apă.

La ce temperaturi ar trebui să reziste amestecul antigel?

În România, episoadele cu ger năprasnic pot veni cu temperaturi extrem de scăzute, de aceea este bine ca antigelul pus în maşină să aibă punctul de îngheţ la -35 chiar -40 de grade. Nu se ştie niciodată în ce zonă a ţării sau staţiune montană de schi din Austria sau Elveţia puteţi fi surprinşi de astfel de temperaturi siberiene.

Nu măsura punctul de îngheţ imediat după ce ai completat întrucât rezultatul poate fi fals!

Testează cu un densimetru special punctul de îngheţ al antigelului, şi la nevoie completează-l. Dacă pe parcursul verii aţi avut pierderi de lichid de răcire şi aţi completat nivelul cu apă distilată, este posibil ca acesta să-şi fi micşorat densitatea. Ca să asigure un punct de congelare de -35 sau -40 de grade C, densitatea acestuia trebuie corectată corespunzător la un atelier de service. Un sfat de urmat este să nu măsori cu testerul special imediat după ce ai completat întrucât rezultatul poate fi eronat.

Cum verifici lichidul de răcire?

Nivelul lichidului de răcire trebuie să fie între minim si maxim. Controlarea nivelului lichidului se face cu motorul rece, în caz contrar există pericolul unor arsuri foarte grave. Completarea se face cu lichid de răcire gata preparat (adică deja diluat), sau amestecând antigel pur cu cantitatea de apă justă (e bună şi cea de la robinet).

Verificaţi etanşeitatea conductelor şi nivelul lichidului în vas pentru a detecta eventualele scurgeri din sistem!

Dacă nu este destul antigel în sistemul de răcire, atunci circuitul de apă al motorului poate îngheţa şi astfel poate provoca daune importante.

 

Antigelul este necesar şi la temperaturi pozitive!

Antigelul se utlizează pe întreaga perioadă a anului, nu doar iarna, deoarece protejează de rugină şi creşte temperatura de fierbere a lichidului de răcire .Atunci când nivelul de răcire scade, temperatura motorului creşte rapid, mai ales vara, ducând la arderea garniturii de chiulasă. Asiguraţi-vă că lichidul este la nivel optim, eventual completaţi-l respectând instrucţiunile producătorului. De asemenea, la drumuri lungi sau concedii luaţi cu voi în maşină un bidon de rezervă.

În urma schimbului de antigel nu lăsaţi în urmă un mic dezastru ecologic!

Fluidele golite din maşină nu pot fi abandonate la un loc cu gunoiul menajer, întrucât sunt nocive. Lichidul de răcire este un amestec de glicol şi apă, dar este contaminat în timpul funcţionării motorului cu ulei şi cu alte substanţe. Pentru a limita contaminarea ambientului cu substanţe periculoase, fluidele de răcire uzate nu trebuie deversate la canalul colector, ci reciclate corespunzator la un centru specializat.

0 Comments

Add Your Comment: